DSV Buzău, „oaia neagră” a Oborului din Râmnicu Sărat. Terenul a ajuns în paragină iar acum se împarte pentru extinderea Zonei Industriale

0
Captură de ecran 2026-07-30 150017
Dacă ți-a plăcut, distribuie!

 

 

Consiliul Local Municipal Râmnicu Sărat a adoptat recent un proiect de hotărâre prin care o parte din suprafața actualului Obor va fi alipită terenului învecinat, destinat construcției viitoarei Zone Industriale. Consilierul local AUR, Ciprian Barbu, a anunțat public că votul AUR este unul negativ și a propus Consiliului Local să se implice în redeschiderea Oborului Râmnicu Sărat. Barbu și-a exprimat indignarea față de DSV Buzău în legătură cu măsurile și indicațiile care au dus la degradarea Oborului. Sorin Cîrjan susține că pe suprafața de teren alipită vor fi fabrici iar legat de starea Oborului, a declarat că va susține orice inițiativă luată de consilierii locali. 

 

 

Terenul destinat Oborului din Râmnicu Sărat va fi divizat pentru a face loc extinderii viitoarei Zone Industriale, în baza unei hotărâri aprobate recent de Consiliul Local Municipal.
Decizia a stârnit însă dispute aprinse în rândul aleșilor locali și a readus în prim-plan starea de degradare a pieței de animale, instituția sanitar-veterinară județeană fiind considerată principala vinovată pentru declinul locației.
În cadrul dezbaterilor dinaintea votului, consilierii AUR au anunțat că se opun proiectului, susținând că reducerea suprafeței nu este justificată. În replică, consilierul local Ciprian Barbu le-a propus colegilor din CLM să nu abandoneze obiectivul și să se implice activ într-un plan de revigorare a Oborului.

,,Cum în 2026 regulile sunt altele, propunerea mea este ca, măcar până la poarta 2, oborul să recapete viață. Putem în continuare comercializa cereale, baloți de paie, lucernă, fân, legume și fructe proaspete; putem avea prezență a unor specii de animale: cai, măgari, ponei, vacă, vițel. Acestea încă nu sunt interzise în județul Buzău pentru comercializare. În lipsa unui focar grav putem comercializa inclusiv păsări vii și eu cred că, în următoarea perioadă, dacă ne vom apleca puțin asupra a ceea ce înseamnă oborul Râmnicu Sărat, îi vom putea da viață.,, a transmis consilierul local Ciprian Barbu.

Disputa administrativă vine pe fondul unui val de nemulțumiri la adresa DSV Buzău. Instituția a devenit o adevărată „oaie neagră” pentru comunitatea locală, fiind acuzată că, prin măsurile rigide și directivele impuse în ultimii ani, a blocat activitatea comercială și a condamnat întregul Obor la paragină.

 

 

 

La scurt timp după ședința Consiliului Local Municipal, Ciprian Barbu a mers la obor pentru constatări și planuri de revigorare.

 

Măsuri luate din cauza unor crize epidemiologice majore

 

 

Vânzarea anumitor animale vii, în special porci și oi, a fost strict interzisă sau sever restricționată în târgurile din județul Buzău și din restul țării. În contextul actual, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) menține restricții drastice la nivel național. 
Măsurile au fost luate din cauza unor crize epidemiologice majore precum:
    • Pesta Porcină Africană (PPA): Începând cu valul masiv din 2018, comercializarea porcilor vii în târguri și oboare a fost complet interzisă în județul Buzău (inclusiv la Râmnicu Sărat) pentru a opri răspândirea virusului. 
    • Pesta Micilor Rumegătoare (PMR): Restricțiile s-au extins ulterior și asupra ovinelor și caprinelor (oi și capre), interzicându-se adunarea și vânzarea lor în spații publice necontrolate, precum și exportul de animale vii în afara țării.

 

 

 

 

Situația Oborului din Râmnicu Sărat

 

 

Deși administratorul local, Piețe Târguri și Oboare Râmnicu Sărat, deține autorizație sanitar-veterinară, vânzarea animalelor de fermă tradiționale a fost suspendată pe perioadă nedeterminată.

În obor se mai pot comercializa în siguranță doar cereale, furaje, unelte și produse agroalimentare ambalate sau controlate. 

 

 

 

Inițiativa AUR de salvare a Oborului, susținută de primarul Sorin Cîrjan și CLM

 

 

Deși proiectul de reducere a terenului a trecut, ședința a adus un consens neașteptat între putere și opoziție. Primarul Sorin Cîrjan a anunțat că susține inițiativa consilierului AUR de a revigora Oborul pe suprafața care a mai rămas disponibilă după extinderea Zonei Industriale.

Mai mult, edilul a declarat că, pe viitor, târgul tradițional va putea fi modernizat și extins inclusiv prin amenajarea unei porțiuni din zona de islaz a municipiului, oferind astfel o soluție pe termen lung pentru comercianți.

 

 

 

 

Târg bogat, atestat documentar încă din 8 septembrie 1439

 

 

 

Târgul de animale și mărfuri de la Râmnicu Sărat este strâns legat de însăși înființarea localității, fiind atestat documentar încă din 8 septembrie 1439, într-un privilegiu comercial acordat de domnitorul Vlad Dracul negustorilor străini.

În trecut, la oborul și târgurile din Râmnicu Sărat se găseau produse meșteșugărești și de import, articole de olărit și fierărie precum oale de lut, unelte agricole din fier, căruțe și hamuri pentru cai.

De asemenea se găseau mărfuri „brașovene” și coloniale. Datorită schimburilor cu Brașovul și Brăila, în târg se găseau stofe fine, mirodenii, tutun, unelte manufacturate și podoabe aduse de negustorii străini.

Vite și cai de rasă, mici rumegătoare precum oi și capre aduse de ciobanii de la munte și produse derivate precum caș, brânză, pastramă, piei de animale și lână grosieră pentru țesut.

Grâu, porumb și orz aduse de agricultorii din zona de câmpie. Acestea se schimbau direct pe produsele aduse de munteni (troc) sau se vindeau la sac.

Vin și fructe, sare, lemn de foc și cherestea dus de „muntosii” din satele de munte ale Buzăului și Vrancei, care coborau cu carele pline de grinzi, doage pentru butoaie, șindrilă și unelte din lemn și produse meșteșugărești și de import precum articole de olărit și fierărie, mărfuri „brașovene” și coloniale.

Datorită schimburilor cu Brașovul și Brăila, în târg se găseau stofe fine, mirodenii, tutun, unelte manufacturate și podoabe aduse de negustorii străini (lipscani sau macedoneni).

Localitatea a apărut inițial ca un popas comercial și punct vamal obligatoriu la granița dintre Țara Românească și Moldova. Aici se plătea vama pentru mărfuri și animale („doi florini ungurești de căruță încărcată”).

Zona fostului județ Slam Râmnic a devenit istoric renumită în toată regiunea pentru creșterea și negocierea cailor de rasă și a vitelor.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

error: Content is protected !!