NEMURIRE PE DREPTUNGHIUL VERDE! Arena din Simileasca poartă numele regretatului cronicar Mihai Baltag, într-o reverență plină de lacrimi la care s-au alăturat jurnaliștii Andrei Pițigoi, Vlad Orjan și fondatoarea LexPress.ro, Stanciu Mona-Liza
Sunt oameni care nu pleacă niciodată cu adevărat din locurile pe care le-au iubit, ci rămân suspendați în memoria comunității prin fire invizibile de respect și admirație. Mihai Baltag a fost, pentru generații întregi de sportivi, antrenori și simpli spectatori, mai mult decât un jurnalist cu condei fin; a fost ecoul din tribune, omul care descoperea povești acolo unde alții vedeau doar simple scoruri pe o tabelă.
Duminica trecută, pe gazonul unde s-au consumat atâtea speranțe, comunitatea sportivă a simțit nevoia să îi întoarcă simbolic o parte din prețuirea pe care el a revărsat-o de-a lungul întregii sale cariere. Atmosfera a fost una copleșitoare, un amestec de nostalgie dureroasă și mândrie, în care aplauzele celor prezenți au încercat să umple golul lăsat de absența sa fizică.
O semnătură de neuitat întoarsă definitiv acasă
Prin această decizie istorică a clubului local, numele cronicarului buzoian a încetat să mai fie doar o simplă semnătură în subsolul articolelor de ziar, devenind un reper geografic al pasiunii pure.
Fiecare meci care se va juca de acum înainte pe această arenă va purta amprenta unui spirit corect și devotat, transformând fiecare fluier de start într-un salut discret adresat celui care a vegheat de la masa presei atâtea destine sportive.
Această redenumire reprezintă un act suprem de dreptate morală, o dovadă vie că în fotbalul de la firul ierbii recunoștința nu a murit și că memoria oamenilor de valoare își găsește întotdeauna cel mai demn refugiu acolo unde faptele lor au prins viață.
Vestea acestui moment simbolic a generat o undă puternică de emoție în tot spațiul virtual, unde rețelele de socializare au fost inundate de un flux neîntrerupt de mesaje de condoleanțe și omagii aduse în memoria cronicarului.
Printre cele mai răscolitoare și profunde rânduri s-au numărat cele semnate de cunoscutul jurnalist Andrei Pițigoi, o voce de o probitate profesională rară și fondatorul apreciatei publicații Agora Buzău, un om care prin eleganța condeiului său și devotamentul față de adevăr continuă să ridice standardele presei buzoiene.
,,Mihai era genul de jurnalist care nu avea nevoie să ridice vocea ca să se facă auzit. Era riguros, echilibrat, atent la detalii și, mai presus de toate, autentic. Un om care își respecta meseria și care, fără să-și propună neapărat, îi învăța și pe cei din jur ce înseamnă să fii jurnalist. Am învățat multe de la el. Și nu mă refer doar la felul în care se scrie o cronică sportivă sau se documentează un material, ci și la felul în care trebuie să te raportezi la oameni, la adevăr și la profesia pe care ai ales-o.,, a transmis cunoscutul jurnalist buzoian, Andrei Pițigoi.
Alături de Andrei Pițigoi, într-o reverență colegială plină de substanță, s-a aflat și reputatul jurnalist Vlad Orjan, ambii reușind ca, prin cuvinte alese și pline de nostalgie, să creioneze portretul unui Mihai Baltag de o generozitate profesională unică, a cărui dispariție lasă un gol imens în rândul breslei media din județul Buzău.
Mărturia de suflet a fondatoarei LexPress.ro: „Omenie înainte de orice”
Alături de acești grei ai presei buzoiene, cu un mesaj profund răscolitor și încărcat de amintiri prețioase, s-a alăturat și Stanciu Mona-Liza, fondatoarea publicației LexPress.ro. Legătura de colegialitate și respectul profund au determinat-o pe jurnalistă să aștearnă pe hârtie o mărturisire caldă, care surprinde dincolo de barierele profesiei esența pură a omului Mihai Baltag.
„L-am cunoscut pe Mihai îndeaproape și am avut onoarea de a fi colegi o bună bucată de timp, o perioadă în care i-am descoperit calitățile excepționale. Dincolo de parcursul său profesional absolut impecabil, pentru care merită tot respectul breslei noastre, Mihai se distingea prin sufletul lui imens și bun. Avea o blândețe rară pe care i-o citeai instantaneu pe chip de fiecare dată când îl priveai și o omenie caldă care ieșea la iveală înainte de orice altceva. A fost un om luminat, un coleg de nădejde și un reper de bunătate de care ne va fi dor în fiecare zi”, a transmis cu o profundă emoție Stanciu Mona-Liza.
ACC Media sport și FC Simileasca :,,Duminică, 20.09.2026, oamenii s-au strâns pentru a-i cinsti memoria, iar stadionul a devenit, pentru câteva clipe, mai mult decât o bază sportivă. A devenit un loc al amintirii.De acum înainte, numele lui nu va mai fi doar în arhive, în articole sau în amintirile celor care l-au cunoscut. Va fi aici. Pe stadion. Printre copii, printre fotbaliști, printre emoțiile meciurilor și printre poveștile care abia urmează să fie scrise.Poate că acesta este unul dintre cele mai frumoase moduri în care memoria unui om poate dăinui: să fie legată de un loc viu, de un loc în care se aud din nou glasuri, pași, mingi lovite și bucuria unui gol.Mihai Baltag s-a întors, simbolic, acasă.Iar stadionul care îi poartă numele va avea, de acum înainte, și o poveste despre el.,,
Leave a Reply